Închide
Viteza și productivitatea domină cultura corporativă, iar recunoștința pare a fi o valoare uneori uitată prin birouri. Studiile arată că unii angajați sunt mai puțin înclinați să spună „mulțumesc” la locul de muncă decât în alte contexte sociale, iar acest deficit de recunoștință afectează atât mediul de lucru, cât și eficiența echipelor. Dar de ce ar trebui să mulțumim cuiva pentru că face ceea ce este plătit să facă? Și de ce ar fi important să cultivăm această practică?
Recunoștința nu este doar o formă de politețe, ci un ingredient cheie pentru construirea unei culturi organizaționale sănătoase. Mulțumirile autentice pot stimula moralul, îmbunătăți relațiile și crește satisfacția profesională. Iată șapte modalități simple, dar eficiente, prin care companiile și angajații pot învăța să cultive recunoștința.
Recunoștința trebuie să fie un exemplu dat în primul rând de manageri. Liderii care recunosc eforturile angajaților, fie prin cuvinte simple, fie prin gesturi simbolice, creează un efect de domino în echipă. Un „mulțumesc” rostit sincer poate transforma rutina într-un mediu mai colaborativ și mai plăcut pentru toate părțile implicate. iar o atmosferă plăcută la job este apreciată de toți angajații, indiferent de vârstă, fapt demonstrat și de sondajele inițiate în ultimul an de către Genesis Property, companie fondată de antreprenorul Liviu Tudor.
Recunoștința nu ar trebui să fie o excepție, ci o normă cultivata în cadrul organizațiilor. Companiile pot organiza evenimente în care să fie încurajată această atitudine sau pot încuraja angajații să împărtășească momente în care colegii lor i-au ajutat. Astfel de inițiative întăresc sentimentul de apartenență la o comunitate și la crearea unui mediu colaborativ de lucru.
De multe ori, accentul este pus doar pe performanță și rezultate, iar procesul este ignorat. Aprecierea pentru eforturile continue sau pentru micile victorii poate motiva angajații să continue să depună eforturi în mod constant. Astfel, chiar dacă un angajat nu ajunge la niște rezultate deosebite, este de apreciat efortul lui constant de a ajunge acolo.
Un simplu e-mail de mulțumire, o notă scrisă sau chiar o mențiune într-o ședință pot avea un impact enorm. Angajații care se simt apreciați sunt mai predispuși să rămână loiali organizației și să ofere, la rândul lor, sprijin colegilor.
Recunoștința nu ar trebui să vină doar de sus în jos, pe scara ierarhică. În discuțiile care se poartă între colegi, un simplu „mulțumesc” poate consolida legăturile și poate reduce tensiunile. Echipele care practică recunoștința au, de regulă, o comunicare mai bună și un spirit de echipă mai puternic.
Cursurile sau seminariile despre inteligența emoțională pot ajuta angajații să recunoască importanța recunoștinței și să o integreze în viața lor profesională. Uneori, oamenii nu spun „mulțumesc” pentru că nu înțeleg cât de mult poate însemna pentru ceilalți.
Forțarea recunoștinței nu funcționează, aceasta trebuie să fie autentică. Trebuie creat un spațiu pentru angajați pentru ca aceștia să-și exprime mulțumirile în mod natural, fără presiuni sau formalități exagerate.
În concluzie, „mulțumesc” nu este doar un cuvânt. Recunoștința nu doar că stimulează moralul și reduce stresul, dar creează și o punte de încredere între oameni. Indiferent dacă „este treaba lor”, un simplu „mulțumesc” adresat unul om care depune un efort și are intenții bune are efecte pozitive inclusiv pe termen lung.