Închide
Programul naţional de educaţie remedială, ale cărui activităţi s-au desfăşurat în perioada martie – august 2021 şi la care au participat 166.757 de elevi şi peste 18.000 de profesori din 2.331 de şcoli, a avut „un impact pozitiv”, a afirmat, vineri, managerul proiectului, Liliana Preoteasa, citată de AGERPRES.
Raportul alternativ al Programului naţional de educaţie remedială a fost lansat, vineri, de către Societatea Academică din România, cu sprijinul Fundaţiei Friedrich-Ebert.
Liliana Preoteasa a precizat că datele oferite sunt deocamdată parţiale, proiectul continuând cu partea de management, pentru a putea fi plătiţi profesorii pentru orele desfăşurate, până în luna ianuarie 2022. Un raport al programului va fi publicat după finalizarea acestuia. Managerul de proiect a menţionat că au fost efectuate plăţi de aproximativ 25 de milioane de lei pe lună.
„Este un proiect care a fost organizat pentru a răspunde unei nevoi urgente. Activităţile remediale au început la începutul lunii martie, în timp ce contractul de finanţare a fost semnat pe 24 mai. Activităţile sunt recunoscute, fiind proiect retrospectiv. Acest decalaj de aproape 3 luni între momentul începerii activităţilor remediale şi încheierea contractului de finanţare justifică anumite întârzieri care au fost semnalate în ceea ce priveşte plata salariilor profesorilor. (…) Este cel mai greu proiect din ultimii 10 ani pe care l-am făcut, pentru că sunt mulţi participanţi, grupul ţintă este enorm, iar prevederile documentelor pentru finanţare sunt extrem de detaliate. Fără a avea raportul final (al Ministerului Educaţiei – n.r.), pot să spun că proiectul a avut un impact pozitiv, cel puţin aceasta e aprecierea şcolilor. A fost dificil, a fost multă birocraţie”, a adăugat ea.
Potrivit Lilianei Preoteasa, prin acest program trebuia să se aloce o sumă la nivel de şcoală.
„Se impune alocarea unei sume la nivel de şcoală. Singurii care au fost remuneraţi la nivelul şcolii au fost profesorii care au susţinut orele de activitate remedială. Nu a existat o componentă de management la nivelul şcolii. (…) Este absolut necesar ca la nivelul şcolilor să fie un om remunerat pentru partea de raportare (…). Noi nu vom evalua proiectul pe baza mediei generale. Le-am cerut colegilor din şcoli să ne spună cum au evoluat copiii în cadrul disciplinelor la care au efectuat ore de educaţie remedială. (…) Nu sunt de acord ca activităţile remediale să devină obligatorii. Înscrierea în proiect s-a făcut pe bază de voluntariat, iar nevoia de activităţi remediale e foarte diferită de la copil la copil. Nu pot să îl oblig pe copil sau pe cadrul didactic să vină în timpul vacanţei, dacă ei consideră că au rezolvat problema”, a adăugat Preoteasa.
În acest sens, managerul de proiect a subliniat că activităţile remediale reprezintă un suport acordat elevului.