Închide
de Alesia Rădulescu, consilier școlar Little London International Academy
Luni.
„Trage aer în piept. E luni. Toată lumea este odihnită, binedispusă, nu se poate întâmpla nimic rău într-o zi de luni.”
Marți.
„Hai că nu a fost chiar atât de rea întâmplarea de ieri. O fi vrut să facă o glumă. I-a reușit până la urmă, au râs cu toții. Astăzi mă relaxez un pic mai mult. Pot să râd și eu cu ei.”
Miercuri.
„Da, nu prea aveam chef să mă dau jos din pat azi, mă simțeam cam obosit. Au dreptate părinții mei. Nu știu de ce sunt așa sensibil. Dacă se mai întâmplă, cu siguranță le voi spune că mă deranjează.”
Joi.
„Le-am spus. Am vorbit cu prima persoană în care aveam încredere și cică e aiurea să pârăsc și să mă plâng atâta. Sigur e ceva în neregulă cu mine.”
Vineri.
„Nu am auzit prea multe în jurul meu astăzi. Căștile au blocat tot haosul. De luni va fi mai bine.”
Sunt nenumărate povești scrise de către autori tineri despre situațiile neplăcute ce au loc în cadrul comunităților de copii, fie că este vorba despre mediul școlar, locul de joacă sau spațiul virtual. Doar că aceste povești nu sunt ficționale, iar autorii nu sunt nimeni alții decât copiii și adolescenții ce resimt acut presiunea exercitată zilnic asupra echilibrului lor fizic și psihic.
Vorbim, așadar, despre bullying, un fenomen atât de prezent în școlile românești, încât țara noastră ocupă locul 3 la nivel european din punct de vedere al răspândirii lui. Pentru a putea veni în sprijinul copiilor, este important ca noi, adulții, să avem o imagine corectă asupra a ceea ce înseamnă bullying, ce impact are pe termen lung și cum putem interveni corect din rolul de părinte sau profesor.
Bullying sau tachinare?
Cel mai simplu criteriu prin care putem diferenția bullyingul de o simplă tachinare nevinovată între copii este repetitivitatea. Asociația Americană de Psihologie definește bullyingul ca fiind „o formă de comportament agresiv prin care o persoană sau un grup provoacă suferință în mod intenționat și repetat”. Totodată, este important de menționat și criteriul vârstei. În primii 7 ani de viață nu putem vorbi despre o intenție deliberată de a face un rău „complex” (neavând dezvoltate procesele superioare ale gândirii), ci mai degrabă despre o reacție imediată la un stimul cauzator de furie, teamă sau frustrare.
Cine este implicat?
Este important să identificăm rolurile posibile într-o situație de acest fel: agresorul (bully), victima (bullied), dar și spectatorii. În general, se observă un dezechilibru de putere între agresor și victima sa, cel dintâi folosindu-se de atuuri precum forța fizică, importanța de care se bucură din punct de vedere social (de exemplu: popularitatea) sau informațiile pe care le deține despre victimă pentru a o intimida. Atenție însă, aceste raporturi se pot schimba în momentul în care copiii se află în medii sau grupuri diferite, întrucât ele sunt determinate de experiența lor de viață aflată în permanentă schimbare:
Care sunt formele de bullying?
Bullyingul poate fi fizic, verbal, psihologic sau o combinație între cele trei.
Cum pot acționa adulții (părinți sau profesori)?
Comunicare, comunicare, comunicare. Cea mai importantă măsura pe care o putem lua, ca adulți, pentru a stopa răspândirea fenomenului este să îi încurajăm pe copii să povestească despre evenimentele supărătoare din viața lor. Întrebările cât mai specifice sunt o modalitate prin care discuția poate fi facilitată:
Viața copiilor reprezintă o imensă paletă de provocări cărora ei trebuie să le facă față, însă grija și atenția adulților din viața lor trebuie îndreptată către metodele și mecanismele sănătoase prin care îi pot ghida. La baza oricărei intervenții eficiente se află informarea. Atâta vreme adulții au integrat noțiunile corecte referitoare la fenomenul de bullying, aceștia le pot asigura copiilor contextul adecvat dezvoltării lor, astfel încât ei să nu devina, pe de-o parte, motivul suferinței celor din jur, dar, pe de altă parte, nici obiectul acesteia.
Contribuția în sens pozitiv a fiecărei persoane implicate în viețile copiilor și adolescenților ne oferă tuturor speranță. Nu e necesar să așteptăm ziua de luni ci… începând de azi, poate fi mai bine!
Surse de informare: