Închide
Consiliul Național al Elevilor critică proiectul de OUG publicat, recent, de Ministerul Finanțelor și cunoscut sub numele de ”ordonanța trenuleț”. ”Subliniem, pe această cale, că subfinanțarea este principalul factor care ține în loc evoluția sistemului de zeci de ani”, afirmă organizația.
Comunicatul CNE, integral:
Educația riscă să rămână din nou la coada listei de priorități ale Guvernului!
Finanțarea sistemului de învățământ preuniversitar este unul dintre cei mai importanți factori care influențează calitatea actului educațional. Cu toate acestea, încă de la adoptarea Legii educației naționale nr. 1/2011, în anul 2011, am fost obișnuiți anual ca alocările bugetare pentru educație să nu atingă nici măcar jumătate din pragul impus de legislație, anume procentul de 6% din produsul intern brut. Reforma în sistemul de învățământ implică automat și prioritizarea întregului sector din punct de vedere financiar. Altminteri, fără un buget suficient, orice tentativă de schimbare este sortită eșecului.
În data de 29 noiembrie 2022, Ministerul Finanțelor a publicat un proiect de Ordonanță de Urgență, prin care se poate constata cu dezamăgire faptul că sectorul educațional nu reprezintă o prioritate pentru decidenți, prevederea conform căreia Guvernul trebuie să atribuie 6 procente din PIB pentru învățământ fiind, pentru al 12-lea an consecutiv, prorogată. Subliniem, pe această cale, că subfinanțarea este principalul factor care ține în loc evoluția sistemului de zeci de ani. În contextul în care rata analfabetismului funcțional a sărit de pragul de 40%, elevii sunt nevoiți să cheltuie din ce în ce mai mulți bani pentru a ajunge la școală, iar profesorii transmit din ce în ce mai des că au nevoie de majorări salariale, nu mai putem accepta nicio secundă ca educația să nu ajungă în topul listei de priorități ale guvernanților.
Reatragem atenția asupra faptului că încă din anul 2007 a fost semnat un Pact Național pentru Educație, care include un punct referitor la alocarea, de la bugetul de stat, a 6% din PIB pentru acest sector, iar Legea educației naționale nr. 1/2011 impune alocarea procentului amintit anterior de mai bine de 10 ani. De asemenea, în noul proiect de lege era menționată alocarea procentului de 15% din Bugetul Național Consolidat, care, raportându-ne la PIB, ar însemna o dublare a alocărilor bugetare din prezent. Consiliul Național al Elevilor solicită ferm Guvernului României să ia în serios nevoile financiare ale învățământului și să includă, în proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2023, o creștere egală cu cel puțin 0,8% din PIB în bugetul Ministerului Educației.
Totodată, în contextul în care se așteaptă publicarea și avizarea formei finale a proiectului Legii învățământului preuniversitar, elevii reprezentanți cer guvernanților asumarea unui calendar de creșteri treptate a alocărilor bugetare din educație, astfel încât la momentul intrării în vigoare a noului pachet legislativ, România să ofere învățământului cel puțin 4,7% din PIB, atât cât este media europeană.
„Cel mai mare obstacol pus în fața evoluției sistemului de învățământ chiar de către cei care au puterea de a face schimbări este subfinanțarea, ajunsă deja o problemă cronică a educației. Auzim din ce în ce mai des cât de multă susținere este pentru implementarea unei reforme de substanță în sistem, însă elevii s-au săturat de vorbe goale. Avem nevoie de acțiuni concrete, iar un prim pas pe care guvernanții sunt obligați să îl facă este să crească alocările bugetare pentru învățământ începând din anul 2023
Atât timp cât autoritățile nu vor înțelege că schimbarea nu constă doar în modificarea unor acte normative, ci înseamnă, mai degrabă, investiții sustenabile și pe termen lung în sistem, ne putem lua gândul de la orice fel de reformă.”, a declarat Robert Avram, președintele Consiliului Național al Elevilor.
Sursă foto: https://www.dreamstime.com/man-hand-empty-wallet-young-table-image132167991