Închide
Centrul de Evaluare și Analize Educaționale prezintă o analiză realizată de prestigioasa companie McKinsey pe tema reformelor în Educație.
Conform analizei care a fost prezentată pe blogul CEAE, succesul sau eșecul reformelor la nivel global în domeniul Educației au fost determinate de modul în care acestea s-au raportat la două întrebări esențiale: „de ce” și „cum”.
Potrivit cercetării, în deceniul de dinaintea pandemiei, doar 20% dintre eforturile făcute la nivel internațional pentru îmbunătățirea sistemelor de educație și-au atins țintele. Potrivit cercetării, în ultimii 10 ani de dinaintea crizei sanitare provocate de COVID-19, performanța elevilor din majoritatea sistemelor școlare la nivel global a stagnat sau a scăzut, iar pandemia nu a făcut decât să amplifice provocările deja existente. Multe dintre soluțiile propuse la nivel internațional pentru îmbunătățirea sistemelor de învățământ nu au avut efectul scontat. Analiza McKinsey detaliază factorii care duc la eșecul reformelor în educație, dar arată și ce poate fi făcut pentru a avea succes în procesul de schimbare. În acest sens, documentul citat dă exemplul a 14 sisteme care „au învins statistica”, între care cel estonian și cel polonez, încercând să scoată în evidență bune practici care pot fi urmate și de alte țări.
Întrebările cheie: „de ce” și „cum”
Andreas Schleicher, șeful Directoratului pentru Educație și Competențe al OECD, care administrează testele PISA, scrie în prefața documentului că diferența dintre reformele care au succes și cele care nu au succes este dată de felul în care decidenții politici se raportează la două întrebări cheie: „de ce” și „cum”.
„De ce și cum sunt adesea trecute cu vederea în analiza politicilor convenționale, dar sunt extrem de importante. Lipsa progresului în educație nu poate fi explicată pur și simplu printr-o lipsă de resurse sau prin lipsa inițiativelor politice promițătoare. Multe eșecuri se rezumă la implementarea ineficientă a politicii; drumul transformării educaționale este pavat cu multe idei bune care au fost implementate prost sau în context greșit”, scrie Andreas Schleicher. Potrivit acestuia, când vine vorba despre schimbările în educație, decidenții politici se concentrează de obicei pe vârful icebergului.
Citește analiza, integral, pe blogul CEAE.