Sindicatele din Educație amenință cu proteste, din cauza ordonanței-trenuleț

Sindicatele din Educație amenință cu proteste în Piața Victoriei din București, din cauza ordonanței-trenuleț. Proiectul final a fost publicat de Ministerul Finanțelor și urmează să fie adoptat astăzi de Guvern.

Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET” și Federația Națională Sindicală „ALMA MATER“ solicită Guvernului României și liderilor partidelor aflate la guvernare să-și respecte angajamentele asumate în urma grevei generale din perioada mai-iunie 2023. Principala nemulțumire vizează proiectul de ordonanță de urgență privind unele măsuri bugetare, cunoscută drept „ordonanța-trenuleț”, care prevede înghețarea salariilor în 2025 la nivelul lunii noiembrie 2024.

Promisiuni încălcate

Una dintre cele mai controversate măsuri propuse este înghețarea salariilor cadrelor didactice în anul 2025. Sindicatele afirmă că această decizie contravine Declarației politice din 2023, angajamentelor publice ale liderilor politici și prevederilor OUG nr. 57/2023, care garantau o majorare salarială suplimentară pentru cadrele didactice în 2025.

„Referitor la salarizarea din învățământ, un lucru este evident: chiar după majorările consistente din anii 2023 și 2024, salariul unui profesor debutant a ajuns la aproximativ 4000 de lei net, salariu insuficient, ținând cont de importanța muncii prestate și de costurile vieții din România. În mod normal, astăzi, un profesor debutant ar trebui să primească cel puțin 6000 de lei net, salariu pe care îl are, din păcate, un profesor spre sfârșitul carierei”, se arată în comunicatul de presă comun.

Investiția în educație

Reprezentanții sindicatelor reamintesc faptul că, potrivit Raportului UNESCO din 2023, România ocupă locul 123 din 171 de țări analizate în ceea ce privește alocarea bugetară pentru educație. Procentul din PIB dedicat acestui domeniu este sub cel al unor țări precum Uganda sau Benin, un semnal alarmant pentru o țară membră a Uniunii Europene.

„Este de apreciat faptul că Guvernul României continuă să investească în infrastructură, să reindustrializeze România, dar nu trebuie să uite faptul că investiția cea mai profitabilă este cea în educație, domeniu strategic al oricărei țări, fără a fi omisă resursa ei umană. Guvernul României ar trebui să intre în alertă, ținând cont de Raportul UNESCO pentru anul 2023 referitor la educație. Potrivit acestui raport, România ocupă locul 123 în lume din 171 de state analizate, în ceea ce privește sumele alocate pentru educație. Faptul că România se poziționează după țări precum Uganda, Zambia, Benin, în ceea ce privește procentul din PIB alocat educației, trebuie să dea serios de gândit guvernanților”, precizează sindicatele.

Voucherele de vacanță

Sindicatele critică și modul în care Guvernul intenționează să acorde voucherele de vacanță, reducând valoarea acestora la 800 de lei și impunând condiția ca salariații să completeze suma pentru a achiziționa pachete turistice de minimum 1.600 de lei.

„Această măsură va afecta, în primul rând, salariații cu venituri mici, care nu-și vor permite să completeze cu cel puțin 800 de lei sumele pentru a-și achiziționa astfel de pachete turistice. Guvernul, dacă nu-și permite să acorde aproximativ 1400 de lei, așa cum a făcut-o până acum, ar fi bine să acorde măcar acei 800 de lei, fără să mai impună și coparticiparea de minimum 800 de lei. Altfel, vor pierde și salariații, vor pierde și patronatele din turism și, implicit, statul român”, se mai arată în comunicat.

Suspendarea unor prevederi din Legile Educației

O altă nemulțumire este suspendarea până în anul 2026 a unor prevederi cruciale din Legea Învățământului Preuniversitar și a Legii Învățământului Superior. Printre aceste prevederi se numără:

1. Alocarea pentru sistemul educațional a unui procent de minimum 15% din cheltuielile bugetului general consolidat;
2. Acordarea de vouchere educaţionale în cuantum fix pentru servicii de sprijin, intervenţii psihopedagogice şi materiale-suport, pentru participare la manifestări ştiinţifice sau de participare la cursuri de perfecționare în domeniul funcției ocupate;
3. Reducerea numărului de elevi în învăţământul liceal, inclusiv în cel dual;
4. Reducerea cu două ore a normei didactice pentru cadrele didactice implicate în proiecte europene și pentru cele care au o vechime de minimum 15 ani și gradul didactic I;
5. Majorarea cu 25% a costului standard pentru unităţile de învăţământ defavorizate;
6. Decontarea cheltuielilor de transport pentru personalul din învăţământul preuniversitar și universitar;
7. Acordarea premiului pentru activitate suplimentară de 2% din fondul de salarii de la nivelul unității.

Sindicatele precizează, „de asemenea, o mare incertitudine este cea referitoare la legea salarizării. Promisiunea este că această lege se va finaliza în prima parte a anului viitor, după adoptarea Legii bugetului de stat pentru anul 2025, iar incertitudinea este: de când se va aplica această lege?Guvernul a anunțat că, în următorii ani, trebuie să scadă deficitul bugetar până la 3%, față de 8,5% cât este în prezent, iar punerea în aplicare a legii salarizării implică fonduri suplimentare. Le va găsi, oare, Guvernul?”

Liderii sindicali avertizează că ignorarea acestor solicitări ar putea duce la escaladarea conflictului social.