Închide
Manualele din școli sunt atât de vechi încât România încă așteaptă integrarea în UE, deși este membră de 18 ani. Elevii de clasa a XI-a din România învață istorie dintr-un manual tipărit în urmă cu 20 de ani. Piața de carte școlară este controlată de stat, care stabilește când și cum pot fi tipărite manuale noi. Europa Liberă România a publicat o analiză amplă a manualului românesc – de la cel unic comunist, la cel din 2025.
Negocierile de aderare a României la UE sunt încă în curs, potrivit manualului de istorie din școli, care datează din 1999. Mai mult subiecte ca extremismul, Holocaustul sau comunismul sunt tratate succint în manualele românești, Un elev de clasa a XI-a, care are acum 17 sau 18 ani, învață la istorie din manualele în care se vorbește despre aderarea României la Uniunea Europeană ca un proces în plină desfășurare. Însă procesul s-a încheiat în 2007, înainte ca elevul să se fi născut.
Școala este printre principale vinovate a intrării curentelor extremiste în societate, spun istoricii și sociologii. Abia din anul școlar 2024-2025 la liceu a fost introdusă materia „istoria evreilor – Holocaustul”. De la anul, apare și ora obligatorie pentru clasa a XII-a de „istoria comunismului”.
Istoria este, de altfel, una dintre materiile la care atât conținuturile, cât și manualele au cunoscut profunde schimbări în ultimii 35 de ani. Ideologia național-comunistă a lui Nicolae Ceaușescu se regăsea în fiecare materie, dar în special la Istorie. A fost nevoie de modificări importante ale manualelor care ajungeau pe băncile copiilor pentru a scoate propaganda comunistă din școală.
În cei 35 de ani de la Revoluția din decembrie 1989, statul a avut încercări eșuate de a reveni la manualul unic – apanajul educației comuniste – și, în același timp, nu a găsit o formulă de liberalizare reală a pieței cărții școlare. De aici și pauzele de zeci de ani între momentele conceperii de noi manuale, arată Europa Liberă România.
Jocul de cărți al miniștrilor
Pentru actualizarea lor e nevoie de un plan-cadru și o programă nouă. În 2019, ministra liberală a Educației, Monica Anisie, promitea noi programe-cadru care „să fie construite din perspectiva a ceea ce un elev poate duce, nu din perspectiva a ceea ce profesorul ar trebui să aibă […] Trebuie să fim sinceri, ne gândim și la profesorii care vor rămâne fără catedră, dacă nu mai există disciplina respectivă în planul-cadru“.
Anisie a explicat pentru Europa Liberă că, „în 2016, când eram secretar de stat, am realizat planul-cadru și programele pentru gimnaziu. În 2019, când am revenit, am făcut inclusiv ordinul de ministru și l-am lăsat să fie semnat de ministrul care venea după mine”.
Cel care a urmat la cârma ministerului a fost colegul său de la Partidul Național Liberal, Sorin Câmpeanu. Acesta explică pentru Europa Liberă că, la venirea la minister, a pus planul-cadru în dezbatere publică și a strâns mii de comentarii. Era convins că, la finalul lui 2021, la clasele de liceu vor fi manuale noi, dar proiectul „România educată” a dat planurile peste cap. Lansarea publică a documentului prin care președintele Klaus Iohannis dorea reformarea Educației a dus la îngroparea planului-cadru la la liceu.
Cinci ani mai târziu de la planul Monicăi Anisie, ministra Ligia Deca, propusă tot de PNL, anunța același lucru. „Odată ce vor fi gata analizele de impact, ele [planurile-cadru noi] vor fi scoase în dezbatere publică”. În 2025, Ligia Deca a plecat de la minister, dar planurile de liceu nu sunt nici ele gata.
2017 a fost un an de cotitură pentru manualul românesc și pentru învățământ în ansamblu. Ministrul PSD al Educației de la acea vreme, Liviu Marian Pop, a venit cu o nouă propunere de reformare a manualelor – reintroducerea manualului unic pentru fiecare materie. În ciuda opoziției societății civile, a profesorilor și a Curții Constituționale, Pop merge cu ideea până la capăt și dă chiar 24 de milioane de lei pentru publicarea manualelor de clasele I-IV. Manualul unic este eliminat doi ani mai târziu de colega de partid a lui Liviu Pop, Ecaterina Andronescu.
Citește „Saga manualului românesc” pe Europa Liberă România.
Liviu Pop, fost ministru al Educației: ”12 poate să fie mai mare decât 16, în baza numerică 5”