De ce susțin planurile-cadru prezentate

De ce susțin planurile-cadru prezentate

de Diana Certan, co-fondatoare a Coaliției pentru Educație

Au ieșit în final #planurilecadru. Pentru cei ce nu știu sau nu își aduc aminte acum vreo 12 ani a început reforma planurilor cadru, instrumentul bază pe care se dezvoltă curriculum și care setează direcția pe ce se predă în școală, ca traducere pentru publicul larg. Desigur că am ajuns aici pentru că s-a reușit și procesul de definire a profilului absolventului, cu care de altfel ar fi trebuit început orice reformă. Dar să nu ne încurcăm în detalii, pentru că altceva aveam de spus.
Contextul istoric: acum 12 ani s-a început o reformă a planurilor cadru, doar că procesul de atunci a fost pentru clasele 0-8, urmând ca în cei 8 ani să se dezvolte și planurile cadru pt liceu pentru continuitate. Când prima generație a ajuns în clasa a-VIII-a în 2020, aceasta a avut surpriza că liceul să fi rămas încremenit în vechile planuri cadru, deci o reformă fără sfârșit, până azi pentru 4 generații; 4 generații pierdute și va veni și a 5-a pentru că planurile vor intra în implementare în anul școlar 2026-2027. Și da, mai suntem încă unii care ne uităm pe procesele mari pe educație și de 10 ani și ținem aproape, dar mai ales nu uităm; mai mult, încercăm să construim în România pe educație, nu să deconstruim.
Așadar, de ce susțin #planurilecadru prezentate? Pentru că:
1. Dau o libertate mai mare școlii de a desena intervenția curriculară în funcție de nevoile pieței muncii locale, numai dacă mă uit la cei 15% care poate fi ales de elev îmi arată respectul pentru vocea celor pentru care lucrăm toți în educație;
2. Piața muncii, autoritățile și școala au în prezent datorită descentralizării acestor #planuricadru ocazia unui dialog structurat și cu obiective clare de a conlucra împreună urmărind nevoia locală și interesul comunității.
3. Ministrul David ieșind cu planurile cadru este printre puținii miniștri care au asigurat continuitatea politicilor publice având în vedere schimbarea politică și a asumat și livrat ieșirea acestora în dezbatere exact cum a anunțat în prima zi de mandat. În actuala propunere au lucrat oameni cu expertiză și au fost consultați profesori, directori, oameni din sindicate, ONG-uri, deși încep să văd azi că o parte suferă de amnezie brusc și au uitat că vocea lor a fost ascultată. Acestea au fost lucrate pe mandatele a doi miniștri: Deca & Cîmpeanu dar și secretari de stat și tehnicieni din minister și sistem a căror expertiză a ajutat procesul de elaborare și pentru care sunt recunoscătoare.
4. Pentru că acesta e un demers întârziat al unei reforme educaționale pornite acum 12 ani, și pentru care pentru 4 generații de liceu am eșuat finalizarea acelei reforme. Așadar vorbim de o reformă comentată de altfel în acele vremuri și care a fost suspendată în timp, și mai ales care în fapt nu a putut produce nici un efect fără această finalizare de proces ce privește cei 4 ani de liceu.
5. Pentru că deși în lume sunt țări cu modele de flexibilizare și mai curajoase, propunerea de față consider că este maximul ce poate fi acceptat de sistem și să nu fie respins complet; vedem cum stăm cu rezistența la schimbare.
6. Pentru că avem 50% trunchi comun doar, se pot introduce opționale materii noi care țin de progresul tehnologic fără să așteptăm 20 sau 30 de ani până când apar alte planuri cadru.
7. Pentru că propunerea prezentă vine cu o garanție nu doar a păstrării normelor didactice ci și chiar o creștere a lor; sindicatele dacă nu le susțin arată doar o rezistență la schimbare și nu o dorință de a închide un proces de reformă pe care de altfel l-au și susținut pe segmentul 0-8 clase; și sunt modelări care arată că cifrele de creștere a normelor sunt reale.
8. Pentru că dacă o materie nu se află în trunchiul comun, nu înseamnă că nu se mai face; aici mă aștept că în zilele următoare toate subiectele care dezbină vor fi puse pe tapet; am observat deja comentariile legate de latină și geografia (pe linia de patriotism), apar și comentariile pe religie (pe care nu le înțeleg că statutul ei în prezent e tot de opțional) și educația pentru sănătate, „aceste subiecte vinovate de serviciu” când se dorește deturnarea atenției de la discuția care contează și anume planurile cadru reformate. Așadar susțin designul descentralizat și creșterea autonomiei școlilor și a implicării părinților și a elevilor astfel încât școala lor să aibă o intervenție mai apropiată de ce își doresc
9. Pentru că ultimii 2 ani pun accentul pe specializarea elevului și așa va crește șansa de a avea abilități mai bune pentru integrarea pe piața muncii
10. Pentru că e important mereu pentru mine să mergi pe construcție și propunerile concrete trimise, aceasta fiind o dezbatere menită să contribuie la o îmbunătățire a ceea ce s-a lucrat și finalizarea unui proces mult, mult întârziat.
11. Pentru că această propunere precum și cea a introducerii modulelor au în centru ce se întâmplă cu elevul și curba lui de învățare și sunt printre puținele măsuri post revoluție care chiar au ținut cont de teoria educațională și științifică.
12. Pentru că deși adevărat curajos și în slujba și binele copiilor ar fi fost reducerea inclusiv a numărului de ore, acest lucru nu ar fi putut fi susținut de sindicate și care s-ar fi aflat într-un major conflict de interes pe care e important să îl numim că atare și de care să fim conștienți, astfel că o suplețe mai mare și reducere a corpului didactic iese din discuție; m-aș bucura să văd zilele acestea că sindicatele să iasă pe construcție și mai puțin pe rezistență la schimbare;
13. Pentru că flexibilizarea alegerii unui opțional presupune și stimularea competiției și a performanței individuale a profesorului și calitatea și relevanță opționalului, ceea ce va duce la creșterea calității actului predării
14. Pentru că materiile nu sunt scoase cum apare în discursul public deja, ci pentru că ele rămân în meniul de alegeri, însă decizia este locală la școală – 35% și la elevi 15%
15. Și nu în ultimul rând susțîn aceste planuri pentru principiile pe care se bazeazã și care în umila mea părere reprezintã un pas semnificativ înainte:
* Echitate la nivel de filiere, profiluri, specializări: competențe de bază pentru toți elevii, aceeași structură a anului școlar;
* Curriculum echilibrat în primele două clase de liceu;
* Specializare relevantă pentru orientarea în carieră în ultimele două clase;
* Trasee diferite pentru un bacalaureat personalizat;
* Opționalitate progresivă;
* Pregătirea pentru carieră și piața muncii;
* Vocea elevului;
* Autonomia școlilor;
* Pondere crescută a practicii la filiera tehnologică;
* O nouă paradigmă de lucru pentru programele școlare (trunchi comun, extensie, aprofundare).
Pentru că am acest crez, împărtășit de Ion Rațiu, că „Voi lupta până la ultima picătură de sânge să ai dreptul să nu fii de acord cu mine!” las propunerea pe planurile cadru, deadline pentru contribuții 6 martie: 
L.E Poza e cu inscripția cu care eu am crescut pe pereți la bunicul meu Victor, veteran de război și CFR-ist.

2 comments

  1. Mimi spune:

    Da, dar distribuite altfel. In Portugalia elevii de la Real au 6 ore de fizica în clasele terminale. 3 teorie și 3 laborator. Clasa se împarte în jumătate pentru laborator. Asemănător biologie și chimie. Planuri cadru gândite pentru elevi și piata muncii.

  2. Gherasim Vasile spune:

    Scoaterea istoriei din TC pentru clasele a Xl și a Xll este o mare greșeală, istoria dezvoltă gândirea critică mai ales în pragul majoratului. Studiul istoriei pregătește noii tineri pentru a întelege calitatea de cetățean. Pentru a înțelege rolul globalizării trebuie să ne cunoaștem națiunea.
    Consider necesar alocarea în Trunchiul Comun pentru toți anii de studiu liceal cel puțin 2 ore/ săptămână .
    Știu că acest comentariu nu va fi auzit, însă….mi-am exprimat părerea.

«

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Pagina data web este protejata cu reCAPTCHA care este in aplicarePolitica confidialitatii si Conditiile de service Google.