Prof. Diana Negoiță: La istorie, singura cerință care ar fi putut să îi pună în dificultate pe elevi este cea referitoare la organizarea instituțională a Transilvaniei

ID 186097380 | Classroom © Noipornpan | Dreamstime.com

Diana Negoiță, profesoară de istorie la școala LLI Academy, a comentat pentru Educație Privată subiectele pe care elevii care au participat la proba de astăzi a simulării de bacalaureat le-au avut de rezolvat la această materie.

Analiza transmisă de profesoara Diana Negoiță:

Subiectul la istorie a fost accesibil și nu ar fi trebuit să ridice probleme elevilor care au învățat și s-au pregătit temeinic, fiind realizat în conformitate cu programa și structura clasică.

Subiectul I s-a axat pe regimul totalitar din România și practicile sale politice, având și un ultim exercițiu care viza practici politice democratice.

Exercițiul 5, care presupunea extragerea din sursa A a unei relații de cauzalitate, nu ar fi trebuit să îi încurce pe elevii care au înțeles textul și sunt familiarizați cu modalitatea de rezolvare a acestui tip de exercițiu. Mai mult decât atât, în sursă se regăseau conectori care exprimau cauzalitatea, făcând rezolvarea exercițiului cu atât mai ușoară.

Subiectul al II-lea a pus accentul pe Revoluția Pașoptistă și pe proiectele politice elaborate în această perioadă.

Ultimul exercițiu a făcut referire la procesul de modernizare a statului român în perioada 1860-1870, lăsând elevilor două posibile variante de răspuns: fie să facă referire la reformele adoptate în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, fie la Constituția adoptată în 1866. Foarte important de menționat este faptul că acest exercițiu urmărea și modul în care elevii pot argumenta o afirmație, așadar era necesar ca aceștia să își structureze răspunsul în jurul acestei argumentări.

În ceea ce privește subiectul al III-lea, consider că singura cerință care ar fi putut să îi pună în dificultate pe elevi este cea referitoare la organizarea instituțională a Transilvaniei în secolele al XVI-lea – al XVII-lea.