Manifestul Părinților, trimis către Președinție, Guvern și Parlament

Un grup de 30 de părinți a trimis un manifest către Președintele României, Comisiilor de învățământ, Ministerului Educației, al Sănătății și către inspectoratul școlar, prin care vor să tragă un semnal de alarmă asupra situației dezastruoase a învățământului românesc, inclusiv asupra evaluării naționale 2020-2021.

Manifestul a fost publicat pe pagina de internet Părinții cer schimbare.

Textul manifestului, integral

MANIFEST

Președintelui României

Președintelui Senatului- Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport,

Președintelui Camerei Deputaților- Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport,

Primului Ministru al României

Ministrului Educației Naționale

Ministrului Sănătății

Inspectorului General Școlar al Municipiului București

Stimate doamne,

Stimați domni,

Prezentul demers reprezintă un manifest la adresa situației dezastruoase a învățământului românesc ca urmare a aplicării prevederilor Legii educației naționale în special modificările aduse de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 117/2013.

1. Având în vedere prevederile art. 73 și 74 din Legea nr 1/2011 a educației naționale cu modificările și completările ulterioare, dorim să vă aducem la cunoștință următoarele:

a) în prezent copiii de clasa a VII a au ca urmarea prevederilor Planului Cadru un număr de 31-33 ore/săptămână (fiind excluși cei de la profil vocațional care au până la 38 ore/săptămână) , din care rezultă un număr de 3 zile/săptămâna a 7 ore si 2 zile/săptămână a 6 ore;

b) în acest moment toate aspectele referitoare la evaluare si totalitatea elementelor care vor fi luate in calcul la evaluarea națională (an școlar 2020-2021) și modalitatea de admitere în liceu a acestor copii sunt total nelămurite si incerte, deoarece nu se știu:

• ♦ structura Evaluării Naționale (EN) pentru anul școlar 2020-2021;
• ♦ materiile de examen pentru EN 2020-2021;
• ♦ modalitatea de notare/evaluare a testărilor EN 2020-2021;
• ♦ ce presupun testările internaționale la care face referire actul normativ;
• ♦ competentele urmărite si standardele in baza cărora vor fi evaluate/analizate lucrările din EN 2020-2021;
• ♦ care este relevanta Portofoliului educațional al elevului in calculul mediei de admitere;

c) care este algoritmul de calcul al mediei de admitere:

• ♦ care este statutul Portofoliului educațional – unde se consemnează, ce criterii de apreciere se vor aplica și când se vor elabora aceste criterii;
• ♦ ce înseamnă în accepțiunea legiuitorului sintagma: ‘’totalitatea diplomelor, a certificatelor sau a altor înscrisuri obținute în urma evaluării competențelor dobândite sau a participării la activităţi de învăţare, în diferite contexte, precum şi produse sau rezultate ale acestor activităţi, în contexte de învăţare formale, nonformale şi informale”, precum și „elementul central al evaluării învăţării”.

d) evaluările naționale din clasele a II-a, a IV-a și a VI-a au avut rolul de a evalua performanța actului de predare și nivelul de pregătire al elevilor, nicidecum de a face cumva parte dintr-un portofoliu, rezultatele acestor evaluări nefiind trecute în catalog;

e) la clasa nu s-a predat copiilor trans-disciplinar, o evaluare trans-disciplinara, cel puțin în următorii ani este imposibil de realizat;

f) cadrele didactice nu au fost instruite în scopul unei predări interdisciplinare;

g) programele de studiu la materii din aceeași categorie nu sunt pe deplin aliniate la o abordare integrată;

h) generația aceasta, folosită pe post de cobai, fiind prima generație cu clasa pregătitoare în școală, nu a beneficiat deloc de manuale școlare.

2. Referitor la cele menționate anterior dorim să subliniem următoarele:

– prin Constituția României, art 49, (1) Copiii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă în realizarea drepturilor lor, (4) Minorii sub vârsta de 15 ani nu pot fi angajaţi ca salariaţi

– prin Constituția României, art. 34 (1) Dreptul la ocrotirea sănătăţii este garantat. (2) Statul este obligat să ia măsuri pentru asigurarea igienei şi a sănătăţii publice.

– în conformitate cu prevederile art 112[1] din Codul muncii, aprobat prin Legea 53/2003 copiii de pana in 18 ani pot munci maxim 6 ore/zi.

– conform recomandarilor Ministerului Sanatatii, un copil de 13 ani trebuie sa aiba activitati intelectuale si fizice cu caracter de instruire 6 ore/zi (incluzand teme, meditatii si tot ce presupune instruire)

– în ceea ce privește greutatea ghiozdanului, realitatea e că mai mult de o treime din elevi duc în spate o greutate mai mare decât ar trebui. Un studiu al specialiştilor americani a demonstrat că rucsacul trebuie să cântărească, în medie, 8,2 % din greutatea copilului. O greutate cu mult mai mare decât cea recomandată poate duce la deformări ale sistemului osos, în mod special al coloanei

– din păcate scoala românescă nu asigură reușita scolară, copiii având nevoie de meditații în acest sens[2]. Ce nu se vede, este modul în care sărăcia afectează performanța școlară. In graficul de mai jos se poate observa cum copii din familii cu situație materială bună au medii școlare mari, iar cei din familiile cu probleme materiale au rezultate mai degrabă slabe, să nu mai vorbim de condițiile igienico-sanitare precare sau absente.

Ținând cont de toate aceste aspecte rezultă următoarele întrebări:

• – Cum sunt respectate drepturile garantate prin Constituție?
• – Cum sunt respectate drepturile copilului referitoare la programul de muncă, la sănătate?
• – Când mai are timp un copil să se pregătească pentru a doua zi?
• – Când mai poate un copil să facă ceva ce îi place, când mai poate face un sport, practic, câte ore are de somn?
• – Cum vor fi evaluați acești copii, după ce criterii?
• – La ce și la câte materii trebuie să mai plătească un părinte meditații?
• – Cum este asigurată siguranța copiilor care termină ziua de școală la ora 20.00?
• – Ce vor face copiii ai căror familii abia își duc zilele?

Stimate doamne/stimați domni vă propunem un joc de rol, mesaj scris de un alt părinte care a analizat la rece programul la care este supus un copil de 13 ani[3]:

“Va rog sa va imaginați ca aveti de lucru așa: 33 de ore stand atenți si nemișcați de pe scaun pe săptămâna OBLIGATORIU.

Concentrați, riscând sa fiți admonestați in orice secunda sau sancționați, deci sunteți orele acestea sub supraveghere.

Aveți si pauze (10 min în cel mai bun caz), dar trebuie sa fiți vigilenți si pe timpul lor, altfel daca întârziați nu e bine deloc! In aceste 33 ore săptămânale aveți 19 (NOUASPREZECE) TASK-uri DIFERITE, care vin cu complicații de la o săptămâna la alta. Veți mai avea si EVALUARI, dar nu știți cu certitudine când au loc acestea, nici din ce veți fi evaluat!

Va place pana aici?

Pentru majoritatea dintre cele 19 taskuri trebuie sa carati zi de zi aproximativ 6-7 kg de resurse cu dumneavoastră de acasă, dus-intors! Cantitatea poate varia in plus sau minus.

In timpul liber veți lucra intens pentru atingerea acestor “taskuri” minim 2 ore pe zi, deci ajungem la 33 obligatoriu drepti+14 la domiciliul dumneavoastră=47 ore săptămânal.

NU AVETI DE ALES, NICI NU PUTETI SCHIMBA ACEASTA STARE DE LUCRU, ESTE UN DAT! Nici nu va poate ajuta cineva sau prelua din sarcini!

Nu, nu e o gluma proasta, aveți 13 ani si sunteti elev in Romania!

Mult succes!!!!”

Dorim să subliniem că Legea învățământului, în forma ei actuală, încalcă prevederile în vigoare în ceea ce privește dreptul la muncă, sănătate și siguranța, afectează, prin prevederile ce le impune, sănătatea mentală, fizică și emoțională a copiilor, putem spune că pune în pericol chiar și viața acestora (program care se termină noaptea), și solicităm:

• – abrogarea în regim de urgență a acestor prevederi, în special cele legate de evaluarea națională în forma ei actuală (începând cu anul școlar 2020-2021)
• – adaptarea programei/programului școlar la nevoile și specificul vârstei (reducerea numărului de ore, revizuirea programei și a manualelor școlare)
• – asigurarea unei legislații predictibile legată de norme și metodologii subsecvente adecvate și emise în timp util
• – corelarea manualelor cu programa școlară
• – stimularea cadrelor didactice astfel încât reușita școlară/performanța să nu fie dependentă de meditații
• – asigurarea unui corp didactic calificat, toți copiii au dreptul la cadre didactice calificate indiferent de mediul în care trăiesc
• – dotarea tuturor instituțiilor de învățământ cu echipamente adecvate care să răspundă nevoilor actuale de formare.

Totodată, solicităm răspuns în termenul legal și va aducem la cunoștință că ne rezervam dreptul de a acționa în judecată Statul Român prin MEN, pentru a solicita daune, avandu-se în vedere încălcarea drepturilor garantate prin dispozițiile legale invocate.