Închide
Manualele școlare actuale îi copleșesc pe elevi cu un volum uriaș de informații, iar primele semnale de alarmă apar chiar de la clasa pregătitoare. Abecedarele de azi, de exemplu, conțin între 18.000 și 25.000 de cuvinte, de trei ori mai multe decât cele vechi. Haosul din paginile manualelor influențează rezultatele de la examene și testările PISA, spun specialiștii.
Specialiștii în lingvistică de la Universitatea de Vest din Timișoara au analizat în detaliu toate manualele publicate pe platforma Ministerului Educației – de la ciclul primar până la liceu – și au ajuns la concluzii îngrijorătoare: manualele actuale, inclusiv abecedarele, sunt de trei ori mai încărcate decât cele din trecut, potrivit Observator.
Unul dintre cele mai relevante exemple este cel al abecedarelor; dacă cel clasic, din care au învățat generațiile anterioare, avea aproximativ 6.000 de cuvinte pe 135 de pagini, manualele moderne ajung la un volum de 18.000 până la 25.000 de cuvinte, cu o densitate medie de până la 173 de cuvinte pe pagină. Aceasta înseamnă o creștere de peste 300% față de manualele vechi – un salt care nu este însoțit, din păcate, de o eficiență mai mare în procesul de învățare.
Haos în paginile manualelor
„Am găsit din punct de vedere lingvistic ceea ce constată fiecare părinte şi cadru didactic: un haos generalizat. Pe lângă textul extrem de încărcat, mai există căsuţe informative, imagini, schiţe – elemente care nu contribuie la înţelegerea textului, ci mai degrabă o complică”, explică pentru Observator, Mădălina Chitez, coordonatoarea studiului și cercetător principal la Universitatea de Vest din Timișoara.
Roxana Rogobete, lector la UVT, atrage atenția asupra efectului pe termen lung: „E foarte egreu să dezvolţi gândirea creativă, pentru că şabloanele omoară această gândire critică.”
Cercetătorii atrag atenția că există o legătură directă între felul în care sunt construite manualele și rezultatele obținute de elevi la examenele naționale sau la testările internaționale, precum PISA.
Profesorii de Limba și Literatura Română confirmă dificultățile. Textele nu sunt întotdeauna cele mai potrivite, iar problema nu e doar de formulare, ci și de lipsa cunoașterii termenilor de către elevi, spune Adelina Bătăneaț.
Citește articolul integral pe Observator.
David: La următoarele testări PISA, elevii români să fie evaluați și la educație financiară