Bacalaureat 2021: Rezolvarea corectă a subiectelor de la proba de Istorie, prezentată de prof. Emilian Colceru-Mihul

Photo 111339370 © Ievgenii Tryfonov | Dreamstime.com

Emilian Colceru-Mihul, profesor de istorie în cadrul Liceului Teoretic Național, a transmis către Educație Privată rezolvarea corectă a subiectelor de la proba de Istorie.

O prezentăm integral, împreună cu observații ale profesorului Emilian Colceru-Mihul:

Subiectul I

1. Mihail Sturdza.
2. Orice informaţie care să conţină cuvintele „problema agrară” (exemplu:  Problema agrară era una dintre „problemele majore ale revoluţiei”).
3. Moldova şi Ţara Românească.
4. B.
5. Cauză: „problemele globale ale naţiunii au intrat în conştiinţa publică”, efect: „Ca urmare, în primăvara anului 1848, elita românească era pregătită ideologic să declanşeze o acţiune de eliberare socială şi naţională” SAU „datorită condiţiilor specifice din fiecare provincie”, efect: „ea [revoluţia] nu a izbucnit simultan şi nici nu a cunoscut desfăşurări identice”.
6. Convenţia româno-rusă din aprilie 1877, declaraţia de independenţă din mai 1877, participarea la Războiul de Independenţă începând cu iulie 1877, aderarea la Tripla Alianţă în 1883 etc. Oricare două acţiuni trebuie prezentate prin câte o scurtă expunere în care sunt precizate două informaţii referitoare la acţiunea respectivă.
7. Acţiunile la care participă românii în 1918 (cum ar fi proclamarea Unirii Basarabiei cu România în martie 1918 sau Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia din decembrie 1918) aveau ca scop realizarea României Mari.

Subiectul II

1. Partidul Comunist Român.
2. Secolul al XX-lea.
3. Legea fundamentală: Constituţia Republicii Populare Române din 1948. Prevedere: „Ea prevedea că << întreaga putere în stat vine de la popor şi aparţine poporului >>”.
4. Oricare două informaţii din ultimul paragraf (exemple: „În august 1948 a venit şi rândul învăţământului”, „Reforma radicală a instituţiilor de învăţământ a însemnat şi epurarea drastică a corpului profesoral” etc).
5. Un punct de vedere pe baza sursei este că măsurile adoptate în domeniul economic aveau ca scop subordonarea economiei de către stat/ transformarea economiei conform viziunii Partidului Comunist. Punctul de vedere poate fi susţinut prin oricare două informaţii din paragraful al doilea (exemple: Prima decizie majoră a Marii Adunări Naţionale a fost naţionalizarea industriei, transportului, asigurărilor şi sistemului bancar la 11 iunie 1948” şi „Banca Naţională a României a fost naţionalizată, instaurându-se proprietatea şi controlul direct al statului asupra tuturor instituţiilor naţionale de credit”).
6. Organizarea de alegeri libere în 1990, adoptarea Constituţiei din 1991, funcţionarea separării puterilor în stat etc. Faptul istoric trebuie prezentat prin precizarea a două informaţii referitoare la el şi prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.

Subiectul III

– Oricare două acţiuni din a doua jumătate a secolului al XIV-lea sau prima jumătate a secolului al XV-lea Exemple: Tratatul de la Radom (1389), bătălia de la Rovine (1394/1395), tratatul de la Braşov (1395), bătălia de la Nicopole (1396), apărarea Chiliei şi Cetăţii Albe (1420), „campania cea lungă” (1443-1444), cruciada de la Varna (1444).

– Oricare două consecinţe ale acţiunilor desfăşurate de români în a doua jumătate a secolului al XV-lea (cum ar fi: Atacul de noapte de lângă Târgovişte din 1462, tratatul de la Overchelăuţi din 1459, bătălia de la Baia din 1467, bătălia de la Vaslui din 1475, tratatul de la Iaşi din 1475, bătălia de la Codrii Cosminului din 1497, tratatul de la Hărlău din 1499). Exemple de consecinţe: Ţările Române îşi menţin fiinţa statală, Moldova lui Ştefan cel Mare se afirmă în lupta antiotomană etc.

– O instituţie politică centrală din spaţiul românesc extracarpatic este domnia. În secolele al XVI-lea – al XVII-lea românii participă la relaţiile internaţionale prin acţiuni precum tratatul de la Alba Iulia (1595), bătălia de la Călugăreni (1595), tratatul de la Mănăstirea Dealu (1598), bătălia de la Şelimbăr (1599), bătălia de la Guruslău (1601), asediul Vienei (1683). Oricare dintre aceste fapte istorice trebuie prezentat printr-o scurtă expunere în care sunt precizate două informaţii referitoare la faptul istoric şi se utilizează relaţia cauză-efect.

– Un punct de vedere este că instituţia domniei îşi schimbă caracteristicile în Moldova în secolul al XVIII-lea, datorită introducerii domniilor fanariote, începând cu 1711. Faptul istoric trebuie prezentat prin precizarea a două informaţii referitoare la el şi prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.

Se punctează separat utilizarea limbajului istoric, structurarea eseului (introducerea şi concluzia trebuie să fie diferite de liniuţele eseului), ordonarea cronologică prin respectarea succesiunii cerinţelor şi încadrarea în limita de spaţiu (aproximativ două pagini).

Subiectele nu au fost dificile, formularea lor a fost mai clară decât în unele teste de antrenament publicate de minister, iar plaja răspunsurilor posibile a fost generoasă. La cerinţele pe baza textelor era necesară citirea lor cu atenţie şi cunoaşterea noţiunilor istorice (formaţiune politică = partid, lege fundamentală = constituţie). Pentru o notă mare era necesară recapitularea evenimentelor istorice parcurse la clasă, referitoare la acţiuni de relaţii internaţionale (acţiunile diplomatice şi militare din Evul Mediu, România în concertul european) şi politică internă (Marea Unire şi Constituţia din 1991). În general probabil se vor lua note destul de mari, la fel ca în anii trecuţi. Succes tuturor candidaţilor!

Sursă foto: https://www.dreamstime.com/old-grunge-map-history-background-travel-image111339370