Închide
Aproape 36% dintre elevii care au participat la simularea Evaluării Naționale 2025 la Limba și literatura română nu au reușit să obțină notă de trecere. 7.600 de elevi de clasa a VIII-a nu au găsit luna februarie în text, iar profesorii spun că acesta este efectul social media, potrivit Ziarul de Iași.
Prima parte a subiectului I al simulării, formată din cinci exerciții bazate exclusiv pe informații din textele suport, a reprezentat un obstacol pentru mulți elevi. Profesorii subliniază că cerințele nu necesitau interpretare sau analiză, ci doar identificarea unor informații precise din text. Cu toate acestea, mulți elevi nu au reușit să ofere răspunsurile corecte.
Un exemplu relevant este primul exercițiu, care cerea completarea unor spații punctate cu prenumele și numele unei persoane menționate în text și luna îna care s-a desfășurat acțiunea. Deși aceste informații se aflau într-unul dintre primele trei rânduri ale fragmentului, 7.592 de elevi (4,69%) au primit punctaj zero, iar 7.673 (4,74%) au fost notați parțial.
„Problema este capacitatea elevului de a se orienta într-un text mai amplu și de a identifica exact acea informație pe care trebuie să o transcrie. Cred că se pune problema de atenție, dar și de capacitatea elevului de a identifica informații esențiale dintr-un text”, a declarat Anca-Narcisa Adochiei, profesoară de Limba și literatura română la Liceul Teoretic de Informatică „Grigore Moisil” din Iași, pentru Ziarul de Iași.
Trei dintre itemii propuși la simulare au fost de tip grilă, iar rezultatele indică dificultăți în identificarea informațiilor relevante din text. La unul dintre acestea, care cerea identificarea județului de proveniență al unei persoane menționate în fragment, 5.989 de elevi (3,70%) nu au obținut punctaj.
O altă întrebare grilă, referitoare la sursa din care un „tânăr apicultor” dorea să obțină miere, a generat dificultăți pentru aproape 1 din 10 elevi (9,47%), care nu au identificat răspunsul corect: „salcâm”.
Profesorii consultați de Ziarul de Iași subliniază că aceste greșeli nu sunt neapărat semne ale analfabetismului funcțional, ci pot indica un deficit de atenție sau o incapacitate de concentrare asupra detaliilor. De asemenea, este posibil ca unii elevi să fi tratat simularea superficial, alegând răspunsurile la întâmplare.
„Este un efect al generației rețelelor de socializare, cu atenția fragmentată și cu o capacitate redusă de a da atenție detaliilor. Răspunsul trebuia verificat de fiecare dată cu textul. Cred că ei au făcut doar o lectură superficială a textului, iar apoi au răspuns din amintiri. Nu știu dacă s-au dus din nou la text pentru a verifica dacă răspunsul coincide cu informația din fragmentul dat”, a menționat Anca-Narcisa Adochiei, profesoară de Limba și literatura română la Liceul Teoretic de Informatică „Grigore Moisil” din Iași.
Profesorii atrag atenția că, fără o schimbare a modului încare elevii abordează textele scrise, rezultatele examenelor finale ar putea fi la fel de problematice.
Citește articolul complet pe Ziarul de Iași.
Rezultate mai slabe la limba română decât la matematică, la simularea de Evaluare Națională