Examenele în Italia. Pentru comparație

Examenele în Italia.

de Adela Mohanu, jurnalistă

În Italia s-a discutat foarte mult în ultimii ani despre contemporaneitatea și modernitatea temelor alese pentru examene. Inclusiv în programa școlară, textele s-au împrospătat simțitor, există teme care țin de mediu, tehnologie, implicare socială, climă etc.

În plus, accentul se pune pe competențe și mai puțin pe informații. Acumularea de informații este notată pe parcursul anilor. Dacă ai absolvit, înseamnă că ai un nivel cel puțin suficient de cunoștințe. La examen, trebuie să îți dovedești și aplici competențele, gândirea analitică și critică.

1. Evaluarea națională de final de gimnaziu.

În luna aprilie, se susțin probele așa-numite “invalsi”, la nivel național. Sunt un fel de simulare națională. Se susțin la italiană, matematică și limbi străine. Prezența este obligatorie, cine nu a susținut simularea, nu intră în examenele de final de an. Subiectele sunt naționale. Copiii nu primesc rezultatele și nu se acordă nici măcar calificative admis/respins. Sunt doar un reper pentru profesori, școală și sistem educațional, care arată nivelul general și particular de pregătire, de la mare la mic – adică evoluția (multi)anuală a sistemului educațional, dar și nivelul de pregătire pe regiuni, provincii, școli și profiluri.

La finalul anului, DUPĂ ce elevii deja și-au ales viitoarea școală, se susțin examenele finale. Nu contează nota cu care ești admis, dar contează să fii admis, altfel înscrierea ta la un eventual liceu este lovită de nulitate. Cea mai mică medie de admitere este 6.

Sistemul este complex și încearcă să evalueze elevul cât mai complet posibil.

Colegiul profesoral se întrunește cu câteva zile înainte și acordă o notă cu are copilul intră în examen. Se ia în considerare media lui la materiile principale de la școală, evoluția sa în anii de gimnaziu, dar sunt și criterii subiective, ca seriozitatea și implicarea la ore. Nota este de la 6 (minim), la 10. Fără decimale.

De exemplu, în clasa fiului nostru, o elevă a intrat în examen cu 10, o alta cu 9 și alți șapte cu 8. Restul de 17 copii au intrat cu medii de 6, respectiv 7 (ca atare, colegiul profesoral face și o ierarhie implicită).

Această notă va fi luată în considerare la media finală, la care mai intră: examenul scris la italiană, examenul scris la matematică, examenele scrise la limbi străine (în cazul nostru, franceză și engleză) și prezentarea orală a unei teme alese de comisie.

Examenul la italiană a însemnat un text dat, care putea să fie ori analizat într-o expunere critică, ori compusă o scrisoare plecând de la el, ori răspuns la întrebări punctuale, referitor la înțelesul textului (comprehensiune). Elevii au putut alege dintre variantele de mai sus, în funcție de modul lor de gândire (unii sunt mai analitici, alții mai creativi, alții mai rezumativi, dar toate abordările sunt valide).

Temele de la examenul oral sunt cele mai interesante. Copiii au primit, cu 3-4 săptămâni înainte, o temă generală, cum ar fi Cetățenia digitală, Climă și protejarea mediului, Democrație și civism etc. Tema a fost aleasă de profesori, dar a avut foarte mare legătură cu interesele fiecărui elev.

Prezentarea orală are 30 de minute, în care copiii trebuie să-și plimbe profesorii (comisia e formată din toți profesorii pe care i-au avut la școală) prin toate materiile, dar având legătură cu tema dată. Deloc ușor, provocator chiar, dar e examenul care le-a pus în mișcare rotițele cel mai mult.

2. Examenul de maturitate (bac-ul).

În mare, se desfășoară cam ca la noi. Astăzi a fost proba la italiană, care de regulă e cea mai de speriat, ca și la noi, cu româna.

Tinerii au primit azi Pirandello și Ungaretti. Doi scriitori de la începutil secolului trecut, dar două teme contemporane: conflictele armate și progresul tehnologic.

Din Ungaretti, o poezie scrisă pe timp de război (în Primul Război Mondial), care prezintă ermetic imaginea carcaselor umane împrăștiate în noroi.

Din Pirandello, Caietele lui Serafino Gubbio, operator – text din 1916, despre progresul tehnologic și modul în care el schimbă viața oamenilor.

Al treilea subiect e musai un text modern și a fost la alegere, dintre cele cinci date:

⁃ Problema imperfecțiunii în lumea contemporană, inclusiv ca imagine pe social media, plecând de la cartea laureatei Nobel, Rita Levi Montalcini, intitulată „În lauda imperfecțiunii”
⁃ Reflecții despre folosirea bombei atomice, plecând de la un text al istoricului Giuseppe Galasso, „Istoria Europei”
⁃ Tăcerea, de ce este importantă și beneficiile pe care aceasta le oferă comunicării – textul „Redescoperirea tăcerii”, al jurnalistei Nicoletta Polla Mattiot
⁃ „Profiluri selfie și bloguri” (Maurizio Caminito), despre noile forme de comunicare și exprimare, care au înlocuit jurnalul de hârtie
⁃ Valoarea patrimoniului artistic și cultural și de ce operele de artă nu pot intra în categoria bunurilor de lux – Maria Agostina Cabiddu, text publicat în Jurnalul Asociației Italiane a Constituționaliștilor

În încheiere, o abordare minunată pe care am auzit-o din partea unei profesoare, membră în comisia de examinare, invitată într-o emisine radio. Parafrazez:

Pentru noi, important este ca elevul care se prezintă la examenul oral să aibă încredere în el, să își poată privi profesorii în ochi, să aibă curajul analizei critice și al propriilor convingeri. Nu taxăm excesiv greșelile gramaticale, toți le mai facem uneori, în vorbirea directă. Nu contează dacă ai reținut cu acuratețe un nume sau o dată precisă. Intră cu încredere în sala de examen, noi suntem aici doar ca să validăm intrarea ta într-o nouă etapă a vieții. Fii responsabil, dar fără teamă. Și nu uita să te bucuri de clipa trăită.

Sursă foto: Freepik