
de Cristian Preda, europarlamentar și profesor de științe politice
Am trimis unei redacții cu care colaborez de trei ani și jumătate un articol intitulat „Locul unde națiunea e mai prețuită decât libertatea”. A fost publicat – fără consultarea mea – sub un alt titlu, anodin și lipsit de sens. Am cerut să fie șters și am întrerupt – cu mare regret – colaborarea cu redacția respectivă. Iată conținutul articolului:
„Ce e, pentru dumneavoastră, România?”, mă întreabă redacția. „Evitați pe cât se poate prezentul!”, mi se atrage atenția. M-am uitat, deci, spre trecutul nostru – din unghiul culturii politice, dar și al culturii literare – și răspund aici că, pentru mine, România e țara în care:
… în timpul comunismului, bancurile cu Bulă țineau loc de opoziție față de regim;
… ministrul Mihai Kogălniceanu a fost demis din guvern pentru semnarea convenției cu Rusia, care ne-a îngăduit câștigarea independenței;
… Sadoveanu e mai cunoscut decât Urmuz, iar Adrian Păunescu e considerat poet;
… mii de politicieni democrați, inclusiv unii implicați în Marea Unire, au fost aruncați în închisorile comuniste de la Aiud, Pitești, Rm. Sărat sau Jilava;
… s-au adoptat șapte Constituții în 152 de ani;
… P.P. Carp se adresa Regelui cu formula: „dați-mi puterea și vă dau Parlamentul”;
… a avut loc un Holocaust, căruia i-au căzut victime evrei și țigani;
… o zicală ne învață că dacă „ai carte, ai parte”, iar o alta – că „prea multă carte strică”;
… toate scrutinele ținute în vremuri de libertate au fost contestate invocându-se frauda sau turismul electoral;
… Cioran, Ionescu și Eliade au fost interziși zeci de ani ca „reacționari” sau „transfugi”;
… perioada interbelică este văzută ca o „epocă de aur”, deși rata analfabetismului era aproape 50%;
… Caragiale și-a încercat norocul ca proprietar de berărie, iar Arghezi – ca bijutier;
… numele unui dictator a fost scris – după ce a fost răsturnat de la putere – cu literă mică;
… deputații și senatorii aleși în vremea dictaturii lui Carol al II-lea au purtat uniformă;
… Ștefan Zeletin e știut ca autor al Burgheziei române, nu al pamfletului intitulat Țara măgarilor;
… atunci când votul a fost obligatoriu, participarea a scăzut față de perioada în care nu fusese așa;
… unul din cinci cetățeni nu citește absolut nimic, iar din 1991 încoace s-au acordat 67.000 de doctorate, după ce din 1900 până la căderea comunismului fuseseră acordate doar 1.500;
… funcționarii statului i-au jurat credință lui Filip de Flandra, a doua zi după ce Cuza a fost dat jos de la putere, dar prințul belgian a refuzat să preia puterea;
… în 1975, 1980 și 1985 au fost organizate alegeri în care doi sau trei membri ai partidului unic (PCR) candidau pentru un loc în Marea Adunare Națională;
… ultimul nostru Rege a fost silit să abdice, apoi împiedicat să revină acasă decenii la rând, iar spre sfârșitul vieții – idolatrizat;
… națiunea e mai prețuită decât libertatea.
Text preluat de pe Facebook, cu permisiunea autorului.