Marcel Bartic, după raportul PISA: „Creativitatea este văzută ca un moft”
18 Iunie 2024, 17:55
Profesorul Marcel Bartic a comentat, la Europa FM, raportul PISA 2022, publicat astăzi de OCDE, conform căruia elevii români au rezultate slabe la gândire creativă.
”Acum, cu atât mai mult realizăm că școala românească nu face altceva decât să livreze informație și să o ceară înapoi. Atât. Sistemul nostru de învățământ funcționează pe bază de transmitere de cunoștințe. Creativitatea este văzută în continuare doar un moft. Creativitatea nu este un moft, este o competență pe care ar trebui să o aibă toți copiii”, a explicat Marcel Bartic, la Europa FM.
„Acest studiu nu face altceva decât să reconfirme decalajul uriaș între copiii fără posibilități. Și cred că am văzut tabloul de ansamblu în perioada pandemiei când am constatat că sunt câteva sute de mii de copii care nu aveau acces la tehnologie, la device-uri, la nimic”, a adăugat cadrul didactic.
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) a lansat Volumul III pentru prezentarea rezultatelor PISA 2022 în ceea ce privește evaluarea abilităților de gândire creativă ale elevilor de 15 ani.
În România, 58% dintre elevi ating cel puțin nivelul 3 de competență, considerat de bază pentru gândirea creativă, adică pot cel puțin să genereze idei adecvate în contextul unor sarcini expresive sau de rezolvare de probleme simple sau moderate din punctul de vedere al complexității, și încep să demonstreze abilitatea de a genera idei sau soluții originale în contexte familiare. Dintre aceștia, 14% se situează la nivelurile 5 sau 6 de competență în gândirea creativă (performanță de top), adică pot genera, evalua și îmbunătăți ideile creative din cadrul unor sarcini diverse și complexe, inclusiv sarcini care presupun proiectarea unor soluții abstracte sau raportarea la scenariile unor probleme științifice și sociale nefamiliare sau caracterizate de anumite constrângeri.
Raportul este disponibil aici.
Îmi amintesc că în liceu, pe care l-am absolvit în 1985, aveam un profesor de istorie care la fel valoriza învățarea „pe de rost” a lecțiilor și reproducerea lor ad literam. Am avut un coleg de liceu care putea fi urmărit cu degetul pe textul manualului, reproducerea era exactă, ca și cum ar recita o poezie, avea doar 10 la istorie. Mama mea era profesoară de istorie, ea mi-a predat istoria în gimnaziu, ea valoriza gândirea, lucrarea ei de gradul I didactic se intitula „Problematizarea la lecțiile de istorie”, grad didactic obținut la sfârșitul anilor ’70. Eu nu am avut niciodată media 10 la istorie în liceu sau în teze, mi se spunea „Gornic tu ascunzi în spatele stilului lipsa de cunoștințe”, am scris teze de la cinci pagini în sus dar interpretarea diferită de ce a manualului și a profesorului era considerată „stil literar”. Când profesorul de liceu și-a susținut gradul I didactic la inspecție au venit un fost coleg de grupă al mamei din facultate, ca profesor metodist din județ și din partea universitîții clujene un prieten din facultate mai mare cu vreo doi ani. La fiecare răspuns al meu domnul profesor mai avea ceva de comentat, nu de completat informații ci de interpretat aceste informații într-o manieră diferită, cei veniți în inspecție s-au prins că la mine există o influență diferită de a domnului profesor, directorul liceului, profesor de matematică le-a spus inspectorilor că mama este profesoară de istorie, cel din județ a realizat imediat cine este mama, cel de la universitate nu îi știa numele după căsătorie al mamei. Cu toate acestea mi-a dat atunci nota 10 dar în teză, ca de obicei 8 ca să nu îmi iasă media 10. Niciodată nu mi-a plăcut să învăț pe de rost și să recit lecțiile, la nici o materie. Constat cu tristețe că lucrurile stau acum chiar mai rău decât erau în urmă cu 40 de ani, trist, foarte trist.