Închide
Senatorul USR Ștefan Pălărie a anunțat, astăzi, care ceea ce USR numește ”linii roșii” cu privire la Legile educației, adică acele aspecte pentru care partidul afirmă că se va lupta pentru a fi incluse în forma finală a actelor normative.
”Legile, în forma trimisă la Parlament și dorită de PNL-PSD, sunt o frână, un blocaj pentru viitor și pentru reașezarea societății. Vrem o Românie trezită, descătușată, plină de vigoare – nu una anesteziată! Vrem să recuperăm sutele de mii de copii și tineri care s-ar pierde în acest hățiș!”, afirmă Pălărie.
MĂSURILE PENTRU CARE USR ANUNȚĂ CĂ SE VA LUPTA ÎN PARLAMENT PENTRU A FI INCLUSE ÎN NOILE LEGI ALE EDUCAȚIEI:
Orice viitor ministru al Educației ar trebui să-și piardă funcția dacă educația nu obține 15% din cheltuielile bugetului general consolidat, procent prevăzut de lege.
USR nu va vota nicio lege a bugetului care nu respectă procentul asumat.
Reforma educației începe prin asumarea unei ținte pentru modernizarea conținuturilor și metodelor de predare pentru elevi.
Propunem ca în maxim un an, o echipă de specialiști în științele educației să proiecteze și să oficializeze un set integrat de materii moderne, interdisciplinare, flexibile, construite pe nevoile societății și ale pieței muncii, cu accent pe dezvoltarea competențelor digitale.
Implementarea acestor măsuri trebuie să fie monitorizată și comunicată transparent anual.
Ne opunem vehement segregării elevilor.
Propunem admitere la liceu prin repartizare computerizată pe baza notelor de la evaluarea națională pentru toți elevii și eliminarea posibilității liceelor de a organiza admitere prin examen.
USR propune ca reducerea abandonului școlar să devină o prioritate națională reală. Programul național de abandon școlar din PNRR trebuie extins și după 2026 la toate școlile – cu resurse pentru acoperirea nevoilor copiilor aflați în risc de abandon.
Ținta propusă este ca până în anul 2030, toți copiii din România să aibă asigurată o masă caldă la grădiniță, școală, liceu. Acest lucru se poate realiza prin creșterea anuală a bugetului și prin construirea de cantine în toate școlile din zonele rurale.
Propunem acordarea unui sprijin financiar preșcolarilor și elevilor în funcție de veniturile familiei, pentru programe de tipul Școala după școală. Sprijinul financiar va fi oferit pe Cardul Național al Elevului (care trebuie să devină operațional mult mai repede decât în 2 ani de la intrarea în vigoare a legii, cum propun Legile PSD-PNL), cu libertatea părintelui de a înscrie copilul la orice altă școală unde se organizează programul de tipul Școala după școală, pentru activități de învățare remedială sau complementare educației. Această măsură este una de tranziție până când infrastructura școlară va permite ca toate școlile să funcționeze într-un singur schimb, în regim de Școala de la 8 la 17. Banii vor constitui venituri proprii ale școlii, de care școala dispune.
În plus, autoritățile locale trebuie să asigure transportul gratuit al elevilor la școală. Aceste costuri pot fi ulterior decontate de guvern, fără ca părinții să mai scoată bani din buzunar pentru navetă.
În viziunea noastră, toate școlile din România funcționează, începând cu anul 2030, într-un singur schimb, organizate pe modelul Școala de la 8 la 17.
Pe lângă orele obligatorii, copiii vor mânca la prânz și, opțional, vor putea rămâne să facă teme, să recupereze materie prin intermediul orelor remediale, să se pregătească pentru olimpiade dar și să se bucure de activități extrașcolare (teatru, sport, vizite la muzee etc.), puse gratuit la dispoziția lor.
Până în anul 2030 este timp suficient pentru a reabilita și construi noi școli, acolo unde este necesar, dar și pentru a asigura prin reorganizare spațiile necesare.
Legea Educației trebuie să conțină obiectivul de generalizare a Programului Masa Caldă sănătoasă – cel târziu în 2030 toți copiii au asigurată o masă caldă la grădiniță, școală, liceu, gradual și cu prioritate pentru unitățile de învățământ defavorizate.
Guvernul trebuie să își asume cu adevărat finanțarea transportului elevilor, nu să lase portițe ca să nu se țină de cuvânt și să joace ping-pong cu dreptul elevilor la gratuitate.
Elevul trebuie să beneficieze de gratuitate în baza unui document care atestă calitatea de elev, fără a avea grija banilor. Gratuitatea nu trebuie amânată, ci asigurată de urgență.
Trebuie sancționați cei care solicită sume de bani sau foloase patrimoniale, direct sau prin interpuși.
Învățământul nu va fi niciodată cu adevărat gratuit atât timp cât părinții trebuie să scoată bani din buzunar pentru manuale sau alte materiale de suport didactic.
Prin programul Școala după Școală, copiii trebuie să poată avea opțiunea de a lua parte la activități remediale și de a-și face temele asistați de un cadru didactic, fără costuri suplimentare pentru părinți.
Activitățile extrașcolare trebuie să fie gratuite și nu ar trebui sa li se solicite bani copiilor sau părinților pentru aceste activități, mai ales pentru cele obligatorii.
Asumarea obiectivului ca până în 2026 toate școlile să fie sigure din punct de vedere seismic este de bun simț. Lucrările de consolidare și eliminare de riscuri trebuie finalizate până atunci.
Propunem introducerea în Legea Educației a obligației autorităților locale să finalizeze expertizarea riscului seismic și reabilitarea școlilor și sancționarea acestora pentru neîndeplinirea obligației.
Toate școlile trebuie să aibă aviz de securitate la incendiu și autorizație sanitară.
Este urgentă derularea unor programe de educare pentru egalitatea de șanse și prevenirea a violenței în orice formă (bullying și cyberbullying, prevenirea oricărei forme de hărțuire) pentru elevi, profesori și părinți, precum și programe active permanente adresate elevilor pentru prevenirea consumului de droguri, de produse de tutun și alcool și a altor forme de dependență.
Pentru schimbarea de paradigmă necesară în educație avem nevoie de profesori motivați.
Propunem ca salariul cadrului didactic debutant în învățământul preuniversitar să înceapă de la nivelul salariului mediu brut pe economie, cu asigurarea condițiilor pentru desfășurarea activității de pregătire metodico-științifică la școală și susținerea învățământului în cadrul Școlii de la 8 la 17. Salariile cadrelor didactice din sistemul de învățământ trebuie să crească, inclusiv ale celor
din învățământul superior. În acest fel, debutanții vor simți cea mai mare creștere procentuală.
De asemenea, USR propune o stimulare financiară mai consistentă a profesorilor care aleg să lucreze în mediul rural sau în zone defavorizate.
Nu doar Legea educației, ci și Legea salarizării trebuie modificată în sensul înlocuirii grilelor actuale, pornind de la salariul mediu brut, prin creșterea salariilor brute din grila actuală.
Propunem implementarea unui fond de stimulare a performanței la decizia școlii în valoare de 6% din fondul de salarii, cu acordare lunară, în locul gradației de merit.
Metodologia de acordare ar trebui să includă și sisteme de colectare de feedback de la partenerii educaționali – elevii să ofere feedback profesorilor începând cu clasa a V-a, părinții să acorde feedback profesorilor și conducerii școlii, profesorii să acorde feedback conducerii școlii (referitor la condițiile de învățare și nivelul de calitate al programelor de pregătire primite), integrate într-un sistem digital național. Cu toate acestea, profesorul trebuie să fie premiat pe criterii obiective care să țină de evoluția elevilor și nu exclusiv de criterii de subiective.
Propunem înlocuirea sistemului de titularizare națională cu un sistem de licențiere în profesie, urmat de posibilitatea de a participa la interviuri de angajare organizate la nivelul unității de învățământ. În acest nou sistem, conducerea școlilor va putea decide descentralizat cum să își acopere posturile disponibile.
Titularizările anterioare rămân valabile. Școlile pot organiza concurs doar pentru posturi noi sau vacante.
Propunem eliminarea posibilității unor persoane care dețin funcții publice (de exemplu Președintele României, membrii Guvernului, parlamentarii, primarii) de blocare a postului de titular și introducerea unei perioade de 3 luni în care să opteze pentru catedră sau funcția publică. Posturile eliberate vor fi scoase la concurs.
Propunem eliminarea numirii directorilor interimari de la nivel județean și alegerea lor de către consiliile de administrație pentru o durată limitată.
Funcția de management trebuie recompensată financiar pe măsura responsabilității și a atingerii criteriilor de performanță la nivelul școlii.
Propunem creșterea autonomiei financiare a școlilor, prin utilizarea excedentului bugetar la decizia școlii și încurajarea obținerii de venituri economice pentru școli profesionale sau licee tehnologice.
Pentru a fi siguri că deciziile vor fi luate în consens și în interesul copiilor, în componența consiliului de administrație trebuie să fie o reprezentare echilibrată a cadrelor didactice, autorităților locale, a părinților, dar și a elevilor.
Toate școlile trebuie să aibă acces la internet și rețea de Wi-fi securizată.
Educația incluzivă de calitate poate fi oferită tuturor copiilor sprijinindu-ne și pe tehnologie. Propunem flexibilizarea cadrului de organizare a școlarizării menționate la Secțiunea Scoala din spital și pentru alte categorii de elevi.
Copiii vulnerabili, aflați în zone izolate din punct de vedere geografic, elevele minore însărcinate, mamele minore precum și elevii minori, ai căror părinți sunt detașați într-o altă localitate sau pe teritoriul altui stat, pe o perioadă de maximum 12 luni calendaristice consecutive trebuie să poată opta pentru școlarizarea în regim online/hibrid, la solicitareapărintelui.
Propunem precizarea surselor de finanțare și a termenelor până la care fiecare școală este dotată cu laborator de informatică, de științe, tehnologie, inginerie, artă și matematică.
Propunem menținerea dreptului elevilor și al profesorilor de a avea acces, la cerere, la un dispozitiv – laptop sau tabletă – conectat la internet, în cadrul unității de învățământ.
Conținuturile educaționale trebuie să fie accesibile în format digital interactiv, iar toate înscrierile pentru concursuri sau examene, pentru cadre didactice sau elevi, trebuie să fie online.
Trebuie să deschidem accesul profesioniștilor (tehnicienilor) pentru a preda în liceele de învățământ tehnologic și dual, prin posibilitatea de pregătire pedagogică a acestora într-un sistem intensiv de scurtă durată organizat de Ministerul Educației.
Vrem eliminarea din lege a segregării copiilor cu CES în clase/grupe izolate în învățământul de masă.
Părinții decid înscrierea copilului fie la o școală specială, fie în învățământul de masă. Reevaluarea se face ori de câte ori este necesar, la solicitarea părinților copilului sau a colectivului de părinți. Statul, prin specialiști, asistă, mediază și sprijină decizia în fiecare etapă și depune toate eforturile de integrare și suport în acord cu nevoile copiilor.
Copiii cu CES trebuie să aibă posibilitatea de a participa la cursuri în format hibrid, la nevoie.
Aproape un milion de copii români s-au născut în afara ţării începând cu anul 2000. O reformă a învăţământului trebuie să ţină obligatoriu seama de acest adevăr dureros. Din lege nu trebuie să lipsească o susţinere puternică şi necondiţionată a şcolilor româneşti şi a învăţământului în limba română din afara graniţelor ţării, inclusiv prin învăţământ la distanţă online.
Elevii și studenții trebuie încurajați să aibă un stil de viață sănătos, prin educație fizică și alimentație sănătoasă, prin ore de educație fizică și sport, organizate într-un format atrăgător.
Sportul școlar și universitar trebuie să devină un factor principal în identificarea și dezvoltarea tinerelor talente care pot face pasul către sportul de performanță. Circuitul competițiilor sportive școlare și universitare trebuie dezvoltat, împreună cu o finanțare adecvată din partea Ministerului Educației și a altor instituții cu atribuții în acest sens.
Dezvoltarea infrastructurii școlare pentru sport trebuie să continue, prin eliminarea diferențelor dintre mediul urban și rural, iar infrastructura școlară trebuie pusă la dispoziția elevilor și studenților și în afara orelor de program didactic.
Propunem publicarea în format digital a tuturor tezelor de doctorat acordate între 1990 și 2022.
Propunem responsabilizarea comisiei de doctorat, în special a conducătorului de doctorat, pentru calitatea tezei analizate.
Legea educației universitare nu rezolvă buboiul plagiatelor din universități și, deși păstrează instituția care a verificat plagiatele până acum, CNATDCU, îi lasă doar un rol decorativ, pur ornamental, fără atribuții reale de sancționare a plagiatului. Procedeul de sesizare a plagiatelor nu trebuie să rămână o zeflemea, aruncată tot pe umerii cetățenilor.
Toleranță zero pentru orice formă de plagiat, încă de la liceu, cu informarea și sprijinirea elevilor în direcția unei integrității academice ireproșabile începând cu clasa V-a.
Vrem ca orice funcție de conducere, îndrumare și control din sistemul de învățământ să fie incompatibilă cu orice funcție de conducere din partidele politice, precum și cu funcțiile de consilier local sau județean.
Propunem ca persoanele care ocupă o funcție publică sau de demnitate publică să nu poată exercita funcția de rector pe perioada îndeplinirii mandatului.
Propunem limitarea mandatelor rectorilor la două a câte maxim 4 ani, indiferent de perioada și universitatea în care s-au desfășurat și indiferent de întreruperi.
Toate locurile de practică trebuie să fie asigurate de universitate. Un procent din acestea vor fi obligatoriu asigurate în activitatea de cercetare din cadrul universității, dacă aceasta există.
Luptăm pentru flexibilizarea capacității universităților/academiilor de a colabora cu profesioniști din industrie.
Bursele trebuie actualizate anual cu rata inflației.
Taxele de școlarizare nu trebuie să se modifice într-un ciclu de studiu.
Elevii trebuie să aibă posibilitatea de înscrierea online la orice facultate din România – printr-o platformă unică – UNIVEDU.
Propunem instituirea obligației pentru universități de a asigura studenților, de la toate ciclurile, minim un abonament instituțional la o bază de date științifică, direct legată de profilul de studii al universității respective.
Problemele de etică universitară sunt atât de numeroase în educația superioară, încât e nevoie de prevederi similare Legii avertizorului de integritate, care să semnaleze abaterile de la etica și integritatea universitară, fără teamă de consecințe și repercusiuni profesionale.
Versiunea actuală a Legii educației universitare prevede desființarea CNCS fără a desemna o altă instituție care să preia atribuțiile prevăzute de legea în vigoare. Astfel, Ministerul rămâne fără un organism de avizare științifică.